Actele de vorbire în perspectiva bilingva
În ultimii treizeci de ani s-au înmulţit în mod considerabil cercetările referitoare la actele de vorbire, nu numai din punctul de vedere al abordării teoretice, ci şi din cel al introducerii lor în predarea-învăţarea limbilor străine. În această din urmă direcţie au apărut chiar câteva ghiduri şi culegeri de activităţi didactice. Ceea ce lipsea, era abordarea din perspectivă bilingvă în acest tip de lucrări. De aceea mi-a venit ideea ghidului bilingv al actelor de vorbire.Pe de altă parte, consultând diferite dicţionare monolingve sau bilingve, ne dăm seama că lipseşte din ele aproape total tratarea cuvintelor din punctul de vedere al actelor de vorbire. Această lacună vine să o umple un tip inedit de dicţionar, cel al comunicării.
Ghidul bilingv al actelor de vorbire (sau al comunicării)
Ideea acestui tip de ghid se inspiră din ghidul de conversaţie. Acesta conţine mai ales liste de vocabular tematic din diverse domenii ale vieţii cotidiene, precum cumpărăturile, alimentele, sporturile ş.a.m.d., dar şi aşa-numite „expresii uzuale", grupate sub titluri ca „Prezentare", „Cerere", „Mirare" etc. Ghidul actelor de vorbire reia enunţurile din aceste secţiuni, adăugându-le un număr foarte mare de alte enunţuri. Toate realizează circa 300 de acte de vorbire. Altfel spus, în ghidul actelor de vorbire se găsesc propoziţii, fraze, sintagme fără predicat sau cuvinte singure (o interjecţie, un adverb, un substantiv sau un verb) care servesc în comunicarea orală interpersonală pentru:
— a intra în contact cu o persoană, abordând-o, salutând-o etc.;
— a acţiona asupra destinatarului mesajului nostru, pentru ca acesta să efectueze sau să nu efectueze o acţiune, să fie prudent sau să prindă curaj, să ne lase să vorbim sau să vorbească etc.;
— a ne exprima atitudinea faţă de destinatar, aprobând sau dezaprobând ceea ce face, lăudându-l sau făcându-i reproşuri;
— a ne exprima sentimente ca admiraţia, antipatia, simpatia etc.;
— a manifesta stări ca neliniştea, teama, uşurarea etc.;
— a ne conforma convenţiilor sociale prin formule rostite la întâlnirea cu destinatarul sau la despărţirea de acesta etc.;
— a spune ceva ca să câştigăm timp atunci când nu ne vine în minte nimic, şi multe altele.
Materialul ghidului actelor de vorbire este structurat după cum urmează.
Elementul de bază este enunţul. Acesta poate fi urmat de o indicaţie a nivelului de limbă (elevat, familiar, vulgar), stilistică (ironic, glumeţ) sau privitoare la situaţia de comunicare în care este folosit. În plus, în partea consacrată limbii 2 se dă şi traducerea cuvânt cu cuvânt a enunţurilor ce conţin expresii figurate ale căror echivalente din limba 1 recurg la imagini diferite sau nu cuprind astfel de expresii.
Enunţul face parte dintr-un bloc de enunţuri ce cuprinde, pe de o parte, unul sau mai multe enunţuri în limba 1 echivalente între ele şi, pe de altă parte, unul mai mai multe enunţuri în limba 2 echivalente între ele şi cu enunţul (enunţurile) în limba 1.
Mai multe blocuri de enunţuri pot forma o sub-categorie de act de vorbire. De exemplu, actul de vorbire ADMIRAŢIE (EXPRIMAREA ~I) cuprinde sub-categoriile pentru destinatar, pentru o terţă persoană şi pentru un lucru.
Categoria imediat superioară este actul de vorbire. Acesta poate fi aparte sau să facă parte dintr-o temă. Majoritatea temelor conţin actele care pot fi grupate în jurul unei noţiuni sau a două noţiuni antinomice. Noţiunea OPINIE, de pildă, grupează actele A CERE O OPINIE, A SPUNE CĂ NU AVEM NICI O OPINIE, A REFUZA SĂ NE SPUNEM OPINIA, A-ŞI SPUNE OPINIA, A ACCEPTA O OPINIE şi A RESPINGE O OPINIE.
Temele şi actele de vorbire pot fi găsite cu ajutorul sumarului, actele putând fi localizate şi cu ajutorul unui indice alfabetic.
Exemplu de temă, cu actele de vorbire ce-i aparţin şi enunţurile care le realizează, din Gancz, Andrei et al., Ghid român-francez al actelor de vorbire, Bucureşti, Corint, 1999:
CONVERSAŢIE
A INIŢIA O CONVERSAŢIE
— Ai puţin timp (pentru mine)? — Tu aurais | un instant / un moment / une minute |?
— Am (ceva) de vorbit cu tine. — J'ai à te parler. — Il faut qu'on se parle.
— Am ceva să-ţi spun. — J'ai quelque chose à te dire.
— Am putea să discutăm (ceva)? — On pourrait discuter (de quelque chose)? — On pourrait se parler?
— Ar trebui să discutăm (ceva). — Il faudrait qu'on se | parle / voie |. — Il faudrait qu'on discute (de quelque chose).
— Ar trebui să discut (ceva) cu tine. — Il faudrait que je discute (de quelque chose) avec toi.
— Aş putea să discut (ceva) cu tine? — Je pourrais discuter (de quelque chose) avec toi?
— Aş putea să te deranjez (o clipă / un moment)? — Je pourrais te déranger (un instant / un moment)?
— Aş putea să vorbesc (ceva) cu tine? — Je pourrais te parler?
— Aş vrea să discut (ceva) cu tine. — Je voudrais discuter (de quelque chose) avec toi.
— Aş vrea să discutăm (ceva). — Je voudrais qu'on discute (de quelque chose). — Je voudrais qu'on se parle.
— Aş vrea să vorbesc (ceva) cu tine. — Je voudrais te parler.
— Aş vrea să-ţi spun ceva. — Je voudrais te dire quelque chose.
— Aţi putea să mă primiţi un moment? (el.) — Pourriez-vous me recevoir un (court) instant? (el.)
— Aţi putea să-mi acordaţi câteva minute? (el.) — Pourriez-vous | m'accorder quelques minutes / me consacrer un instant |? (el.)
— (Ia) spune(-mi), cum ai petrecut duminica? — Dis (donc), comment tu as passé ton dimanche? — Dis-moi (un peu), ...? — Dis voir, ...? (fam.)
— N-aş vrea să te deranjez, dar avem ceva de rezolvat. — Je ne voudrais pas te déranger, mais nous avons une question à régler.
— (Nu) eşti ocupat (acuma)? — Tu (n') es (pas) occupé (maintenant)?
— (Nu) te deranjez? — Je (ne) te dérange (pas)?
— Pot să vă răpesc câteva clipe? (el.) — Puis-je prendre quelques minutes de votre temps? (el.)
— Pot să vă reţin un minut? — (Est-ce que) je peux vous | parler / retenir | un instant / une minute |?
— Să stăm (puţin) de vorbă. — Causons un peu.
— Scuzaţi-mă că vă deranjez, dar avem o problemă de rezolvat. — Excusez-moi de vous déranger, mais nous avons un problème à résoudre.
— Trebuie să vorbesc (ceva) cu tine. — Il faut que je te parle. — J'ai besoin de te voir une seconde.
A TERMINA O CONVERSAŢIE
Vorbitorul a fost iniţiatorul conversaţiei.
— Cred că am epuizat subiectul. (el.) — Je crois que nous avons épuisé | la question / le sujet |. (el.) — Je crois que nous avons fait le tour de la question. (el.)
— Nu vă mai deranjez. — Je ne vous dérangerai pas | davantage / plus longtemps |.
— Nu vă mai reţin. (el.) — Je ne vous retiendrai pas | davantage / plus longtemps |.
— Nu vreau să vă mai reţin. (el.) — Je ne veux pas vous retenir | davantage / plus longtemps |.
— Scuzaţi-mă că v-am deranjat. — Excusez-moi de vous avoir dérangé.
— Şi cu asta | am terminat / gata / basta (fam.) |! (vorbitor superior ierarhic) — Ce sera tout!
— Vă mulţumesc că m-aţi primit. (el.) — Je vous remercie de m'avoir reçu(e). (el.)
— Vă mulţumesc pentru timpul pe care mi l-aţi acordat. (el.) — Je vous remercie du temps que vous m'avez accordé. (el.)
Vorbitorului i s-a solicitat conversaţia.
— Cred că am epuizat subiectul. (el.) — Je crois que nous avons épuisé | la question / le sujet |. (el.) — Je crois que nous avons fait le tour de la question. (el.)
— Hai, lasă-mă acum! — Allez, laisse-moi maintenant!
— Nu mă mai ţine de vorbă! — Ne me retiens pas davantage!
Dicţionarul bilingv al comunicării
Este materialul ghidului actelor de vorbire ordonat sub formă de dicţionar, în care cuvintele sunt considerate numai din punctul de vedere al participării lor la comunicarea orală interpersonală în enunţuri ce realizează acte de vorbire.
În introducere se găseşte o listă a actelor de vorbire reprezentate, fiecare ilustrat cu câte un enunţ. În plus, aici se definesc acele acte ale căror denumiri pot da loc la confuzii.
Materialul dicţionarului este structurat în articole principale şi articole secundare.
Un articol principal este format din cuvântul-titlu urmat de unul sau mai multe articole secundare.
Un articol secundar conţine: un enunţ în limba 1, denumirea actului sau actelor de vorbire realizate de acel enunţ şi unul sau mai multe enunţuri în limba 2, echivalente ale enunţului din limba 1. Enunţurile pot fi urmate de o indicaţie a nivelului de limbă (elevat, familiar, vulgar), stilistică (ironic, glumeţ) sau privitoare la situaţia de comunicare în care sunt folosite. În plus, în partea consacrată limbii 2 se dă şi traducerea cuvânt cu cuvânt a enunţurilor ce conţin expresii figurate ale căror echivalente din limba 1 recurg la imagini diferite sau nu cuprind astfel de expresii.
Exemplu de articol principal din Gancz, Andrei et al., Dicţionar român-francez al comunicării, Bucureşti, Corint, 1999
ARĂTA
— Arată (foarte) bine. Evaluare. — Ça a de l'allure. — Ça a de la gueule. (fam.) [Are mutră.]
— Arăt eu ca unul care să facă aşa ceva?! Refuzul de a se lăsa înşelat. Respingerea: unei propuneri, unui ordin, unui reproş, unui sfat. — Est-ce que j'ai une tête à faire ça, moi?! (fam.)
— Arăţi bine astăzi. Compliment. — Tu as bonne mine aujourd'hui.
— Arăţi splendid! Compliment. — Je te trouve en | grande / pleine | forme! — Tu as l'air en | grande / pleine | forme! — Tu as une mine | splendide / superbe |!
— Ce bine arăţi! Compliment. — Quelle mine! — Tu as une de ces mines...!
— Îţi arăt eu cu cine ai de-a face! Ameninţare. — Je vais te montrer | à qui tu as affaire / de quel bois je me chauffe / qui je suis |!
— Îţi arăt eu de ce sunt în stare! Răspuns la provocare. — Je vais te montrer, moi, de quoi je suis capable!
— Îţi arăt eu ţie! (fam.) Ameninţare. — Je vais te montrer, moi! — Je t'en ferai voir de toutes les couleurs! [Te voi face să vezi de toate culorile!]
— Nu arăţi (prea) bine (astăzi). Starea fizică (a destinatarului). — Tu n'as pas bonne mine (aujourd'hui). — Tu as une petite mine (aujourd'hui). — Tu n'as pas l'air en (pleine) forme (aujourd'hui). — Tu as l'air malade (aujourd'hui).
— Vreau să merg la gară. | Puteţi / Aţi putea | să-mi arătaţi drumul? Cererea unei indicaţii spaţiale. — Je voudrais aller à la gare. | Pouvez-vous / Pourriez-vous | m'indiquer le chemin?
— Stai că-ţi arăt eu (ţie)! (fam.) Ameninţare. — Attends que je te montre! (fam.)
Alte lucrări apărute în domeniu:
Gancz, Andrei et al., Dicţionar francez-român al comunicării, Bucureşti, Corint, 1999
Gancz, Andrei et al., Ghid al comunicării român-maghiar, Cluj-Napoca, Dacia, 2001
Gancz, Andrei et al., Ghid al comunicării maghiar-român, Cluj-Napoca, Dacia, 2001
On line:
Guide français-roumain de la communication
Guide français-hongrois de la communication
Commentaires